31 gennaio 2021

Ciao Nofriu, salutami a Santu Ciru

 

Caru Nofriu,
salutami a Santu Ciru ora ca ti nn'acchianasti dda ncapu. Quann' eri vivu mi ricordu ca nta lu blog spissuliddu parravi di santi, ma cchiossà di Santu Ciru. Allura t'addumannu, vistu ca si n'cunfidenza,  si mi pò raccumannari a iddu, accussì quannu moru mi nn'acchianu puru iu unni si tu e nni videmu.
Ti nni isti senza dirimi na parola, cu a minutidda, e quannu mi dissiru ca avii murutu mancu potti chianciri, picchì nun ci cridìa, dissi tra mia e mia: ma po essiri mai ca Nofriu murì? Unu comu a iddu? Un po essiri, Nofriu è ancora vivu !! Ma ora ca li iorna vannu passannu e nun sentu cchiù la to vuci e la to vucciria mi vaiu addunannu ca tu si sempri vivu, ma di n'atra manera. E ancora m'aiu abbituari a chist'atra manera. 
Di vivu m'avii addiccatu mali, cu ddi beddi manciati chi mi facii fari dintra nni tia a Milanu, cu la sasizza di Pupiddu ca t'avii purtatu frisca frisca di lu paisi nzemmula a li passuluna di va vidi cu e li vucciddata ca corcunu avia fattu pi lu dutturi Antonettu e avianu avanzatu. 
M'avii addiccatu mali cu tutti ddi poesii chi mi facii scriviri, ora ca muristi mancu na poesia ti sappi scriviri. Mi lassasti accussì senza na parola, tu ca sempri avii cocchi cosa di diri ncapu di mia, ca quannu t'addunavi ca iu nun scrivia, mi vinii affirrari un'era pi farimi scriviri cocchi cosa. Allura m'abbastava leggiri lu to blog ca subitu mi vinìa l'ispirazioni e mi mittia a scriviri poesii ca nuddu li putia capiri, poesii ca putii capiri sulu tu, picchì è veru ca li foddi tra iddi si capiscinu.
Eri uguali a mia, ti nni isti di Marinè ca eri ancora un picciutteddu, nta lu megghiu di la to giuvintù, mancu avisti lu tempu di truvari la prima zita nta lu paisi chi ti detti la vita. Iu armenu mi nni ivi ca era cchiù grannuzzu, e vinni nta la stessa città unni avii vinutu tu cu tutta la to famigghia. Nta dda Milanu unni tannu c'era la negghia tirrana ti nni isti a travagghiari nta lu giurnali, poi ti ittasti nta la logistica, e poi cu lu passari di l'anni ti vinni lu disiu di turnari a Marinè.
E allura n'aviamu a vidiri a Marinè, e a Santu Ciru nn'aviamu a pigghiari lu gelatu, e pi cocchi annu cci arriniscemu. Ma ora tu ti nni isti luntanu, un postu unni li santi nun li scrivi cchiù nta lu blog, ma li po vidiri di facci e facci. E allura caru Nofriu, parrami di ssu postu unni ti nni isti a stari, dimmi si ddocu mi vidinu e nzoccu dicinu di mia, avissi aviri amici e parenti ddocu unni si tu. Amu a truvari un modu pi parrari ancora, picchì prima chi ti pozzu rividiri nun sacciu quantu tempu ancora ava passari. Iu nun mi pirsuadu di ardilà, santi, e via discurrennu, chiddu praticu si tu.
Dammi cocchi cunsigghiu, ancora avanzu paroli di tia, fammi capiri si staiu campannu bonu o staiu campannu ammatula. Sempri aviamu n'mucca ssa parola "ammatula", ora vinni lu tempu di capiri lu significatu di sta parola. Tuttu lu tempu chi passamu nzemmula, tutti li cosi chi ficimu e nni dissimu non foru ammatula...veru è?

to cumpari Eziu