29 novembre 2010

Vincenzu Eternu



Un estate di circa 10 anni fa, partii da Marineo verso l'entroterra, con una mountain-bike modello "a comegghè" e zaino in spalla,  giungendo all'estremo lembo orientale della provincia di Enna, laddove l'Etna comincia a farsi già vicino. Il viaggio in solitario, durò 9 giorni, percorrendo una media di 50 Km al giorno, per un totale di 450 Km circa. Era il mese di luglio, faceva molto caldo, la temperatura media giornaliera era di circa 35 gradi. Partii da Marineo attraversando parecchi paesi dell'entroterra:
Alia, Caltavuturo, Polizzi Generosa, Petralia Sottana, Gangi, Nicosia, Troina, Agira, Villarosa, Vallelunga, Marineo.
Partivo ogni mattina senza sapere dove avrei dormito la sera, chiedendo ospitalità alla gente che incontravo nei vari paesi che attaraversavo, perloppiù preti, frati e suore. Ma una volta a Polizzi Generosa vi fu un vecchietto che si offri spontaneamente di darmi ospitalità a casa sua. Si trattava del signor Vincenzo Eterno, che guarda caso conosceva un vecchio signore di Marineo che aveva lavorato con lui da giovane. Bastò questo semplice ricordo per  indurlo a fidarsi di me e ospitarmi. Ma la sera quando rientrai a casa, lo trovai affacciato alla finestra con l'aria triste. La moglie lo aveva avvertito del pericolo di mettersi in casa un estraneo, e fu cosi che  mi propose di dormire dentro la macchina di un ragazzo col quale avevo fatto amicizia nel pomeriggio, un certu Peppi Prima. Anche questo giovane aveva lavorato assieme ad un giovane marinese, il mondo è piccolo. Peppi Prima ovviamente non mi fece dormire nella sua macchina, ma dentro lo studio di un suo amico geometra.




Quannu avia vinticinc'anni 
pussidia na bicicretta
l'avia cara e la trattava 
megghiu ancora di na scecca,
pidaliannu, unni vulia 
mi purtava a tutti banni
nta li voschi, nta i paisi, 
nta lu mari e li muntagni.

Na staciuni iu partivi 
arrivannu assai luntanu
di Marinè a li Petralii 
e poi versu lu vurcanu,
ci fu un gniornu ca passavi 
di Pulizzi Ginirusa
un paisi beddu e anticu, 
di sti versi la me musa.

Un cristianu Pulizzanu 
vosi fari assai dumanni,
iu ci dissi lu me nnomu 
e c'avia vinticinc'anni,
ca passava di ssu locu 
ma era sulu di passaggiu,
bisugnusu di scurari 
p'affruntari arrè lu viaggiu.

Iddu allura, cori granni, 
scatinà la maraviggha,
senza mancu diri bizza 
prisintò la so famiggha,
quannu dissi lu so nnomu 
si cunsumà lu nfernu,
avia davanti l’occhi 
lu signor Vincenzu Eternu.

"Giovanottu, tu stasira 
pò scurari ccà nni mia",
chissu fu lu so parrari, 
ma l'aricchia un ci cridia,
nta li cosi chi cuntava 
mi paria accussi sinceru,
e la testa mi parrava: 
"ma po essiri ch'è beru?"

La sira a lu turnari, 
a la finestra era affacciatu ,
cu na facci anticchia trubbula 
e macari ca siddiatu,
cu mmia c'era un picciottu, 
si chiamava Peppi Prima,
di vicinu si parraru 
a tuccarisi la scrima.

"Peppi Prima, Peppi Prima 
fammi tu na cortesia,
la prumissa cciavia fattu 
di scurari ccà ni mia,
me muggheri nun si fida 
picchì dici ca è unu straniu,
nun po stari a la to casa 
di ddancapu a lu Carbaniu?"

Si lu largu ddà ti manca, 
nna tò machina pò stari,
pi na notti nun si mori, 
accussì si pò arranciari,
poi dumani all'arba parti 
e si metti arrè ncamminu,
iu ti fazzu sta prighiera, 
ca mi sentu ncurpa nchinu.

(Ezio Spataro)


Na petra















A principiu di na sciarra
chi sta p'addumari
c'è la rabbia di cu parra
prima ancora d'attaccari.

C'è l'offisa ripituta
di cu voli la raggiuni,
la so vucca nun s'astuta,
si pripara un timpuluni.

E s'addumanu li nerbi
di na sciarra assai cuvata
la parola ormai nun serbi,
e già parti na lampiata.

Li cristiani a giru a giru
su curiusi di sta rissa,
ci su facci misi a tiru,
e si grapi na scummissa.

Nta lu vivu di la lotta
hannu pugna già sirrati,
cu si piggha n'atra botta
avi l'ossa già spaccati.

S'aizzaru comu cani
ca si grattanu la rugna,
sà chi spinci nuatri umani
a sirrarinni li pugna..

E dda petra assai tinuta
nta na manu stritta e chiusa
di lu sangu fu tinciuta
e di n'terra ancora accusa:

"Sugnu petra di muntagna,
lu me regnu è minerali,
e ssa testa chi guadagna
arrivannu a lu spitali?

A lu regnu di l'umani
sempri stetti suttumisa
mi pistaru porci e cani
ma sta cosa un c'era misa!!

Di la terra mi pigghiaru
p'attaccari lu nemicu
di ssa testa c'ampicaru
nn'arridducinu na ficu!"


Ezio Spataro

25 novembre 2010

Firdinannu Maurici


Firdinannu Maurici
è unu chi scrivi libbra,
quannu leggiu nzoccu dici

lu me cori ancora vibbra,
mi liggivu cosi beddi
di la Sicilia Saracina
di furtina e di casteddi
tutti juti a la ruvina.

Lu mè ardiri fici granni
ca na vota lu circavu,
nfina ddintra cu li ammi
iu cci ivi e tuppuliavu,
cu a calunia c'avia vistu
un dammusu saracinu
di li scatti già pruvvistu
cci purtavi lu rullinu.

Iddu allura misi focu
e fissà l'appuntamentu,
p'arrivari nta lu locu
e taliari u munumentu,
lu me preu si fici granni
ca ci dissi a li me amici:
nun partiti pi li banni
ca ava beniri Maurici".

Quali fu la me surprisa
quannu vinni au me paisi,
si prisenta cu a cammisa
e li sannuli già misi,
appizzata avia na giacca
ca sirbìa pi l'occasioni,
di la cruccia si la stacca
sulu quannu va a lezioni.

Un pinseru ancora arrasca
a taliari lu so abbigghiu
pi passari nta la frasca
di li sannuli un c'è megghiu!!
Lu violu nta ddu raggiu
chinu chinu di spinazza
nun ti duna certu l'aggiu
di passiari nta la chiazza!!

A casciuni a la vintura
acchianamu cu l'equipe
caminannu a deci allura
scapputtannu la so jeep,
e pigghiannu na trazzera
ca purtava a lu vadduni
la lancetta ddà s'azzera
si camina a brancicuni

nta na frasca già crisciuta
a l'appedi caminannu 
addisiannu na vivuta,
nta lu suli ddà sudannu
lu dammusu saracinu
nn'aspittava dda vicinu
cummigghiatu di ruvetta
era ddà c'ancora aspetta

(Ezio Spataro)

21 novembre 2010

La cruci





Lu nostru Signuri ca n'cruci murì
vinni nta un munnu ca nun lu capì
na manciatura cci fici di lettu
e nta na grotta truvà lu so tettu
lu ciatu d'armali ci detti caluri
lu preu ci fu fattu di magi e pasturi.

Poi ntall'Eggittu si nn'appi a scappari
e cci arristà pi du anni e macari
picchi lu re chi cumanna n'Giudea
a lu demoniu s'affida e s'allea
smovi la guerra a lu santu bamminu
ca sempri a so matri sta strittu e vicinu.

A dudici anni lu nostru Signuri
avi na stazza di menzu dutturi
li sacri scritturi nsigna a lu tempiu
e di gnuranza nni fà granni scempiu
tutti l'anziani ca dda su ghiunciuti
attentanu a iddu taliannu alluccuti.

Arriva a trent'anni e ormai veni l'ura
di la so casa lassari li  mura
la so missioni è annunciari lu regnu
di la so vita fu chissu lu mpegnu
pi cu è puvureddu e gran piccaturi
arriva lu tempu di cogghiri ciuri.

Li derelitti e li prostituti
di tutti li banni ormai su vinuti
na vuci ci parra dintra lu cori
ca di piccati ormai nun si mori
lu veru messia chi stava passannu
tutti li cosi li ia pirdunannu.

Cu già cridia ca nta la so vita
era ormai persa la so partita
rumpia li catini e lassava la cella
lu libirava la bona novella
lu regnu è vicinu c'è postu pi tutti
fineru li tempi di chianciri lutti.

A chiddu ca orbu nun ci vidia
cu Cristu la vista arrè si grapìa
a chiddu ca zoppu nun caminava
cu Cristu la amma arrè si sanava
A chiddu ca mutu parrari un putìa
cu Cristu la vuci arrè cci niscìa.

Ncanciu di beni ci dettiru mali
e lu purtaru nta lu tribunali
a mettilu n'cruci cci misiru nenti
comu si fussi un gran delinquenti
poi cci pusaru lu russu mantellu
a cunclusiuni d'un forti flagellu.

Lu ncurunaru cu spini puntuti
dannucci boffi e facennucci sputi
poi lu nchiiuvaru nta un lignu di cruci
unni la morti nun veni mai duci
cu tanti miraculi fatti pi l'atri
stavota pi iddu cci pensa so patri.

Lu fariseu taliannu a lu lignu
avìa nta lu cori un pinseru malignu:
"chi dassi un gran signu s'è figghiu di Diu
scinnissi daa cruci asinnò nun ci criu!"
E a lu so latu cci dissi un latruni:
tu sta murennu ma nun ti nn'adduni??

Lu bonu latruni ca era a dda banna
taliannu u messia si ci raccumanna:
"lassatilu mpaci lu figghiu di Diu
nun serbinu signi lu stessu cci criu!
Ricordatillu stu gran piccaturi
quannu passati sarannu ormai st'uri."

Lu nostru Signuri cchiù giarnu daa luna
avia ancora ciatu pi dirinni una:
"Patri pirdunalu tuttu stu dannu
iddi un capiscinu chiddu chi fannu.
Nta li to manu la vita t'affidu
a n'atri tri ghiorna pinsannucci arridu!"

(Ezio Spataro)

20 novembre 2010

Gratta e Perdi














Cu stu beddu Gratta e Vinci
nta l'ingannu tu cci m'pinci
e lu Statu assai cuntentu
ti purtà a lu sfinimentu

Quant'è favusu lu Statu
ca ti vinni la striscietta
quanti sordi t'ha rubbatu
ma sicuru ti rispetta

Si nni fici sordi a ciumi
li sacchetti s'ha ghincuti

forsi acquisti cchiù saluti
si ti gratti a manciaciumi

Ma stu nnomu un mi cumminci
nun chiamallu "Gratta e Vinci"
quannu è a rischiu la to peddi
megghiu diri "Gratta e Perdi"

e lu Statu ancora arrùnchia
cu stu iocu troppu a mincha
nni crià la dipendenza
dannu focu a la cuscienza

Vinci unu nta un miliuni
tuttu d'iddu è lu vuccuni
e sti sordi si li ntasca
picchì c'è cu ancora arrasca

Megghiu iri addumannari
ca lu statu furaggiari
ca si fa li surdiceddi
e ni pigghia pi purceddi


(Ezio Spataro) 

19 novembre 2010

Na ruticedda di sasizza














Vastà na ruticedda di sasizza
pi spanniri stu ciavuru ntall'ariu!
Ancora lu cuteddu nun ci appizza
è cruda di lu latu a lu cuntrariu!

La peddi ntunnu ntunnu sta friennu
e dintra lu caddozzu va cucennu
è tempu di pigghiari lu cuteddu
ca punci la so guaina di vudeddu

Punciutu lu caddozzu si rovescia
iccannu lu so grassu ciavurusu
adaciu, cu lu tempu e senza prescia
lu ecca nta lu focu vigurusu

Lu grassu duna lena e fa la vampa
s'adduma lu tizzuni addurmisciutu
luntanu lu mmitatu s'arricampa
sintennu lu caddozzu già cuciutu.

Lu tempu va passanu pi lo focu
ci voli la paletta e lu so iocu
ciusciata p'animari arrè la braci
si fici comu l'ala d'un rapaci.

E ora s'arripigghia la faidda
lu ventu ci ridetti la so forza
la vampa riturnà comu na stidda
e ora la so luci nun si smorza.

Pigghiata di culuri la sasizza
ti duna lu signali ch'è cuciuta
la rota nicaruta di larghizza
chiamà ca voli essiri scinnuta.

Mittennula nta u piattu vapurusa
aspetti ca si carma di caluri
ti isi la cammisa di li pusa
mancialla cu li manu un ti nni curi

Lu senti ca t'abbrucianu li ita
vulissi pacinziari p'un minutu
è comu si finissi la to vita
e u tempu si facissi cchiù curnutu

(Ezio Spataro)


15 novembre 2010

Valeria Calderone


















Valeria Calderone
Valeria Calderone
tu si un miraculu
di la nostra creazione,
la to fidi e spiranza
come ventu si spanni
mentri passa ogni cosa
e spiriscinu l'anni.

Tu si comu Maria
ca si pigghia lu megghiu
mentri Marta s'affanna
e si perdi l'assaggiu,
quannu prei ti nni và
versu un munnu luntanu
a lu cielu ti isi
la testa e li manu.

Lu to amuri è mpignatu
pi lu gran Redenturi
e m'prighiera nun cunti
nè minuti nè uri,
li to manu nun toccanu
atru chi ciuri
nna l'artaru pusati
pi lu nostru Signuri.

Siddu c'è na quistioni
tu metti la paci
a li liuna ci parri
e ci tocchi li fauci,
nun ti scanti di l'odiu
e di la zizzània
quannu l'ancili scinninu
finisci la smània.

Si corcunu ricadi
la manu cci allogni
la carità e lu pirdunu
su li veri bisogni
la to vita di chissu
pigghià lu sapuri
tuttu chiddu chi serbi
ti lu duna l'amuri.

(Ezio Spataro)

13 novembre 2010

Morti di na parma

















Alcuni  giorni fa mi è arrivata una proposta  dal Signor Sanicola, il quale mi chiede se posso scrivere un componimento sulla morte annunciata della Quarta Palma che c’è nella villa del Colleggio a Marineo . Stando alle sue informazioni la palma ormai centenaria è stata colpita dal punteruolo rosso ed è destinata all’abbattimento e al rogo. Così  mi sono ritrovato a scrivere dei versi su una palma condannata a morte. E come si fa a dire di no al puparo. Si corcunu avi di scippari cocchi pedi d’aliva nna u so tirrenu, e vulissi scritta na poesia , nni putemu puru discurriri. Travagghiu a cottimu e certi voti a ghiurnata.




Sugnu na parma marinisi
mi vitti la morti di tri soru
e ora nun m'arresta mancu un misi
ca dugnu lu me lignu a un fumaloru

Mi vinni na tinta malatìa
la stessa chi cci vinni a li me soru
un morbu ca si misi a camurrìa
lu chiamanu lu russu puntaloru

Lu sentu: la me ura s'abbicina
pi mmia nunn'asisti midicina
la vampa metti fini a la me crisi
è dari lu me addiu a li marinisi

Tant'anni detti casa all'acidduzzi
ca stettiru aggiuccati nta i me vrazza
crisciutu è dd'aceddu vulatizzu
chi stetti ad ammulàri lu so pizzu

S'astuta la me musica urchistrali
l'aceddi si graperu tutti l'ali
è tempu ca si cercanu un tiatru
vulannu ora unu appressu all'atru

L'anzianu penzionatu ancora cridi
di stari nta a me ummira cuntentu
vidennu ca lu suli sempri arridi
nun sapi c'arrivà lu me mumentu

Lu vitti lu me boia e si pripara
l'attrezzu l'avi prontu e la benzina
sta morti sta parennu troppu amara
quann'è ca duna focu a sta latrina??

Cu chianta a me simenza nta la terra
nun vidi quannu spuntanu li frutti
cu mecci si mpugnà la motoserra
si cogghi la me vita e chiddi tutti.

Cent’anni mi passaru dda a l’aggritta
sta fini di martiriu c'era scritta?
Tagghiaru li me vrazza e l'abbruciaru
Su chiddi ca u me beni si pigghiaru.

Lu russu puntaloru chi cuntaggia
è certu la piggiuri malatìa
un cani ca murì nta la so raggia
è chissa la piggiuri eutanasìa


(Ezio Spataro)

11 novembre 2010

Na puisia azzannata

















Chista chi leggi
è na puisia ca s'azzànna,
comu cuteddu ca un tagghia
e manu ca s'addànna,
la leggi na vota
e la vulissi capìri,
ma si unn'ha pacenzia
allura unn'ha unni iri.

Si ora io scrivu

chiddu chi pensu,
m'addumannu
si tu ci trovi lu sensu,
io spennu paroli
pi lu me sintimentu,
poi tu li pigghi
e li ecchi a lu ventu.

Na vita, na storia,

amuri e duluri,
pi daricci focu
nun ti serbinu uri,
t'abbasta un secunnu
pi fari la vampa,
e cu mori mori,
e cu campa campa...

Arti unn'avemu

e mancu la parti,
rripizzamu vistita
senza essiri sarti,
nun vulemu l'inchinu
e mancu lu censu,
mi nesci di l'occhi
diri nzoccu pensu.

Tu si allittratu

di poetari ha lu versu,
leggiri sti rimi
pi tia è tempu persu,
la mastrìa di poeta
è cosa assai ràra,
damminni n'anticchia
ca mi incu la quartàra.

(Ezio Spataro)

8 novembre 2010

Munnizza differenziata



Firnicia differenziata
è ghiccari la munnizza,
ricugghiuta o stramminata
nun ci nn'è mancu na stizza!!

Cuntu l'urtimu biduni
e m'addumu a sicaretta,
dunni ettu lu muzzuni??
Sta dumanna ancora aspetta!!

Nta li scorci chi ghiccavi
c'è mmiscata na muddica,
"comu fu ca un ci pinsavi?"
Lu biduni s'allammica!!

La muddica mpertinenti
cu li scorci un si cci parra,
carta e plastica cuntenti
si talianu arrè la sciarra!!

Scarpi vecchi avia d'ittari
cu li lazza di cuttuni
mi nni vogghiu ormai disfari,
quannu attrovu lu biduni...

Ma lu pettu di la scarpa
è diversu di lu taccu
lu biduni pigghia e accarpa,
ma tu sà qual'è lu saccu??

Di quant'avi chi ngrassavi
nun mi serbi cchiù lu cintu,
nta lu fustu m'affacciavi,
nun mi ntisi assai cummintu!!

Ci su parti di metallu
ma è di umma lu me cintu
forsi fazzu prima a dallu
ca a ghittallu veni tintu!!


(Ezio Spataro)